Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Adevărul
Anul şi data apariţiei: 17.11.2010
Tematica: legea învăţământului – predarea limbii române ca a doua limbă
Categoria articolului: reportaje
Pagina (dacă este cazul): 4
Autorul articolului: Vas-Gal-Lorant
Titlul articolului: Istoria în maghiară, aplaudată în Mureş
Numărul fotografiilor: 2
Acces online: https://www.adevarul.ro/scoala_si_educatie/Istoria_in_maghiara-aplaudata_in_Mures_0_372563194.html


Elevii şi profesorii care aparţin minorităţilor aşteaptă nerăbdători aplicarea prevederilor ce permit educaţie extinsă în limba maternă. Ei aşteaptă ca legea să menţină, şi după discuţiile de la Senat, prevederile referitoare la educaţia în limba maternă.

La Târgu-Mureş, elevii de etnie maghiară sunt încântaţi că ar putea să înveţe istoria şi geografia României în limba maternă. Ei spun că le este mult mai uşor să înveţe în propria limbă şi susţin că o lege a Educaţiei care ar conţine astfel de prevederi i-ar ajuta să aibă performanţe mai bune.

„Este o idee foarte bună! Este mult mai greu să înveţi în limba română", spune un elev al Liceului Teoretic „Bolyai Farkas", Kovács Hunor. O colegă a băiatului, Bereczki Irénke, e de aceeaşi părere.

„Cei care nu ştiu română foarte bine iau de obicei note mici la geografie sau istorie", spune tânăra. „Maghiarii învaţă cu mai multă plăcere orice materie în limba maghiară. Nu contează dacă este vorba despre istoria românilor sau istoria altei naţiuni", afirmă şi Karácsonyi Timea, elevă a aceluiaşi liceu. 

Şi pentru profesori ar fi mai uşor

Benedek Zsolt, profesor de istorie la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas", din Târgu-Mureş, consideră că minorităţile naţionale trebuie să înveţe toate materiile în limba maternă. „Societatea română trebuie să înţeleagă faptul că pentru elevii unei minorităţi e mult mai uşor să înveţe în propria limbă", a declarat el. 

Colegul lui de la geografie, Molnár Zoltán, aduce ca argument normele europene. „La nivelul Uniunii Europene, se spune că orice materie trebuie studiată în limba maternă. Nu spune că trebuie să înveţi în limba statului, ci în limba maternă. Dacă un elev de etnie română ar trebui să înveţe în limba engleză sau germană, ar fi greu şi pentru el", conchide Molnár Zoltán. 

Prevederi pentru toate minorităţile

Elevii rromi vor şi ei să înveţe toate materiile în limba maternă. „Pe viitor s-ar putea ajunge la predarea istoriei şi geografiei în romani, ţinând cont de faptul că în unele şcoli elevii de etnie rromă învaţă deja în limba lor. În judeţul Mureş, elevii rromi din clasele I-IV studiază deja în limba lor", spune Maria Korek, preşedintele Asociaţiei Divers, care promovează diversitatea culturală. 

Tot ea pledează pentru cursuri mai bune de limba română pentru toţi elevii minorităţilor. "Pentru elevii maghiari, mai ales, ar fi nevoie de o metodologie mai bună de predare, deoarece mulţi dintre aceşti copii nu vorbesc limba română acasă", afirmă Maria Korek. 

Legea se tranşează la Senat

Presiunea vine, de această dată, de jos în sus. Învăţământ în limba maternă, la toate materiile, este unul dintre cele mai vechi obiective ale comunităţii maghiare din România. Tocmai de aceea, UDMR, formaţiunea politică ce apără interesele maghiarilor, insistă că nu va renunţa la prevederile legii  Educaţiei referitoare la minorităţi, şi ameninţă în caz contrar chiar cu destrămarea coaliţiei guvernamentale. 

În prezent, legea este în dezbaterea Comisiei pentru educaţie din  Senat. Discuţiile de aici ar trebui să se încheie în cel mult două săptămâni pentru ca votul final să poată fi dat înainte de finalul sesiunii parlamentare, în apropierea Crăciunului.

Secuii aduc argumente istorice

Primar al municipiului Reghin, Nagy Andras spune că elevii interesaţi să ştie bine româneşte nu vor fi împiedicaţi de studiul istoriei şi geografiei în altă limbă. 

„Eu am studiat istoria şi geografia în limba maghiară, atunci când eram mic, şi n-a fost nicio problemă. Dacă Iuliu Maniu, care a studiat la Budapesta, a susţinut învăţământul în limba maghiară, nu ar fi nicio problemă să se revină la normalitatea de acum câteva decenii. În schimb, unii vor să moştenim învrăjbirea ceauşistă. Noi, la Reghin, nu avem probleme de acest gen, iar o lege a Educaţiei care ar generaliza învăţământul în limba maternă n-ar dăuna bunei convieţuiri", a spus Nagy Andras. 

Profesorii de română, nemulţumiţi


Profesorii de limba şi literatura română din şcolile minorităţilor se tem de schimbările pe care ar urma să le producă noua lege a Educaţiei, dacă aceasta îşi va păstra neschimbate prevederile referitoare la minorităţi. Bogdan Raţiu predă la un liceu din Târgu-Mureş şi e profund nemulţumit că limba română va căpăta, pentru elevii lui, statut de limă străină. 

„Depinde, fiecare ce doreşte să ştie, cine vrea să înveţe nu poate fi oprit de nimeni. Din moment ce există ore de limba română, copiii cunosc automat limba română. Eu, personal, cred că le-ar fi fost mult mai bine să studieze în limba română istoria şi geografia", a afirmat profesorul de română Bogdan Raţiu.

Necunoaşterea limbii, condamnare la izolare

Candidaţii care nu știu româna riscă să nu fie chemaţi la interviu



Specialiştii în resurse umane nu lasă prea multe şanse eventualilor candidaţi de etnie maghiară la orice fel de job dacă nu cunosc bine limba română.

Argumentele ţin pur şi simplu de eficienţa scăzută într-o companie a unui astfel de angajat. În general, în firmele româneşti limba de lucru este româna, iar dacă un candidat nu se descurcă bine, acest lucru e clar în defavoarea lui, spune Dragoş Gheban, reprezentant HR Catalyst.

Nu ar fi printre finali
ști

Un alt expert în resurse umane, George Butunoiu, este de părere că necunoaşterea temeinică a limbii române poate fi chiar "un handicap major". 

"Chiar dacă este vorba despre un membru al unei minorităţi naţionale, o astfel de situaţie poate indica fie că tânărul respectiv a întâmpinat dificultăţi de natură intelectuală, fie rea-voinţă, ori un orgoliu exacerbat. Oricare dintre aceste prezumţii l-ar scoate de pe lista scurtă de candidaţi. Dacă ar avea orgolii şi la locul de muncă ori ar putea manifesta capricii, nimeni nu ar dori să se lege la cap! Un astfel de om poate fi oricând o sursă de conflict", explică George Butunoiu. Nici faptul că firma angajatoare ar fi o multinaţională nu l-ar salva pe candidatul care nu stăpâneşte limba română.

"Chiar dacă principala limbă de lucru ar fi engleza, multe companii prezente în România folosesc de fapt limba română drept limbăde lucru", spune Dragoş Gheban. "Are oricum nevoie de limba română şi în multinaţionale", confirmă George Butunoiu. El adaugă: „Dacă nu ştie româneşte, înseamnă că ar exista şi o problemă de personalitate". Tot el trage concluzia: „Nimeni nu ar chema un astfel de personaj la interviu".

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.